Exista o teorie conform careia totul exista doar prin prisma mintii noastre. Fapt intru totul adevarat, din punctul meu de vedere cel putin. Daca ne gandim la felul in care noi percepem lumea asta, vom ajunge la aceasta concluzie. Sa luam un exemplu simplu: bagi mana in apa marii. Cum iti dai seama de nivelul apei, de cat de adanca e? pai vei simti racoarea ei pe mana intre doua puncte si astfel vei putea calcula o distanta aproximativa. E acelasi lucru ca si cand te uiti la un obiect si ii percepi dimensiunile sau caracteristicile in general. Dar ce sunt acesti stimuli pe care ii percepem prin intermediul simturilor noastre? Niste impulsuri nervoase. Exact. It’s all in our head, my dears. Pentru ca fara ajutorul mintii noastre noi nu am percepe culori, sunete, mirosuri, IDEI.
De curand, am avut ocazia sa am confirmarea si din punct de vedere chimic. Un om este in egala masura fericit atunci cand simuleaza fericirea, cand traieste in auto-convingere, ca si atunci cand este fericit cu adevarat. La nivel de substante chimice secretate in organism, procesul este exact acelasi. Exista o carte cu iz SF, numita Dune, pe care eu o consider o capodopera si o viziune mult prea ampla pentru momentul si lumea in care a fost scrisa. Ea sparge barierele cotidianului in materie de literatura SF tocmai prin faptul ca nu pune acent pe evolutia tehnologica, cea care poate fi prevazuta de orice copil de 5 ani, ci tocmai pe faptul ca, in viitor, tot mai multi oameni isi vor da seama de puterea mintii umane si o vor putea exploata la maxim. Se va ajunge la un control suprem al reactiilor fizice, similar cu cel din ideologiile de tip yoga. Cu alte cuvinte, by controlling your brain you will be able to control the Universe. Si daca m-ar lasa si auto-correctul de Word in pace, ar fi ideal. Stiu, scriu fara diacritice, dar asta e o problema doar daca tu vrei sa fie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu